I Ching

Ce este I Ching (Cartea schimbărilor)

I Ching face parte din cele 5 clasice, cărţi canonice, care constituie baza culturii şi tradiţiei chineze. Mai mult chiar, I Ching este cea mai veche dintre ele.

În ciuda faptului că azi se insistă pe aspectul filozofic al cărţii (vezi introducerea lui Richard Wilhelm), lucrarea a fost utilizată din cele mai vechi timpuri ca Oracol. Consultat într-o manieră inedită, el oferă o previziune legată de rezultatul unei acţiuni pe care consultantul intenţionează să o facă.

Richard Wilhelm
Richard Wilhelm

Iniţial, oracolul era utilizat de suverani şi prinţi, în general de persoane cu influenţă din sfera puterii. Ulterior, interesul pentru I Ching se răspîndeşte şi consultarea oracolului devine o practică comună.

Importanţa Cărţii schimbărilor este atestată şi de faptul că a supravieţuit incendiului cărţilor ordonat de împăratul Ch’in Shih-huang-ti, în 213 AD, pentru că era consultată de suveran.

Conţinut

I Ching este o colecţie de 64 de texte scurte asociate la diferite figuri lineale numite hexagrame. Hexagramele sînt formate din 6 linii continue sau discontinue.

Hexagrama

Liniile continue reprezintă principiul yang; cele discontinue – principiul yin.

Fiecare din cele 64 hexagrame poartă titluri diferite, ca de pildă: Creativul (Yang), Dificultatea iniţială, Vasul ritual, Mireasa, Progresul, Contemplaţia etc. cu referire la situaţii tipice de viaţă. Fiecare hexagramă mai conţine o Judecată – care oferă preziceri şi sfaturi practice – şi textele trăsăturilor (liniilor).

Istoric

Apariţia acestei cărţi fără pereche în lume este pusă pe seama lui Fu Hsi, personaj mitologic, care a inventat multe alte lucruri utile pentru civilizaţia chineză. El ar fi fost martorul unui fenomen miraculos care l-a pus în contact cu cele 8 trigrame (pa-kua), care sînt constituentele hexagramelor (vezi în ilustraţie tabelul cu cele opt trigrame).

Fi Hsi
Fu Hsi

Legenda spune că în timp ce se plimba pe malul Fluviului Galben, Fu Hsi a zărit

ieşind din ape un dragon purtînd pe spate semnele celor 8 trigrame pe care le-a copiat desenîndu-le cu degetul pe nisip.

La elaborarea cărţii pînă la forma ei de azi şi-au mai adus contribuţia Regele Wen şi fiul său prinţul Chou, ca şi Confucius şi discipolii săi.

Pe bună dreptate se afirmă că această carte conţine esenţa doctrinelor şi mişcărilor spirituale chineze şi că a influenţat la rîndul ei tot ce s-a născut ulterior în cultura chineză. Importanţa ei pentru spiritualitatea taoistă nu poate fi negată.

Schimbare
Ideograma pentru ideea de „schimbare” reprezintã simbolic alternanţa ploaie-soare sau timp ploios-timp însorit.

I Ching în cultura occidentală

Carl Jung
Carl Jung

Cea mai importantă contribuţie la răspîndirea cărţii în Europa a avut-o Richard Wilhelm.

Misionar creştin în China şi sinolog, Wilhelm l-a cunoscut pe Lao-nai Hsuan, un descendent al şcolii confucianiste, care l-a ajutat efectiv la traducerea cărţii în limba germană. Mai mult decît o simplă traducere, Wilhelm a adăugat şi comentariile sale la cele 64 de hexagrame. Aceste comentarii sînt utile cînd folosim cartea ca oracol şi vrem să descifrăm răspunsurile ei exprimate într-un limbaj simbolic.

Carl Jung este cel care propune o versiune în limba engleză realizată de Carry F. Baynes, după versiunea Wilhelm. Tot Jung adaugă acestei versiuni o introducere substanţială care explică prin exemple practice cum se utilizează oracolul. Este cea mai importantă contribuţie la explicarea practicii oraculare pentru cultura occidentală, din perspectiva psihologiei analitice.

I Ching şi sincronicitatea

Dar Jung nu se limitează la prezentarea Cărţii schimbărilor, ci se apleacă şi asupra studiului funcţionării ei ca oracol. El aduce din nou în discuţie teoria sincronicităţii, forjată de el în urma unor experienţe paranormale, în cabinetul său de psihanalist.

Această teorie, insuficient sau greşit asimilată ulterior de critici şi discipoli, susţine ideea coincidenţelor semnificative, a-cauzale, de evenimente psihice şi fizice (cosmice). În aceste manifestări bizare, Jung afirmă prezenţa sau constelarea unui arhetip. Tot arhetipurile, după Jung, ar sta la baza structurii Cărţii schimbărilor.

I Ching azi

I Ching este alături de yin-yang unul din termenii cei mai familiari în lumea occidentală. Cartea este utilizată în continuare ca oracol, deşi utilizatorii moderni au dificultăţi insurmontabile în interpretarea răspunsurilor ei simbolice.

Au apărut o mulţime de traduceri în franceză, engleză şi alte limbi occidentale. În româneşte a circulat multă vreme o traducere neoficială, manuscrisă, copiată şi multiplicată la xerox. După 1989 a apărut şi traducerea versiunii Wilhelm dar şi altele mai puţin riguroase.

Consultă online

Poţi consulta oracolul cu ajutorul aplicaţiei noastre online -> click aici. sau află mai multe despre cum se procedează aici.

Resurse online:

Dacă vrei să afli mai multe despre Cartea schimbărilor poţi consulta următoarele resurse accesibile online:

  • Introducere la I Ching de Richard Wilhelm şi C. G. Jung (ambele în engleză).
  • Carl Jung despre I Ching – click aici.
  • I Ching – textul complet – versiunile Richard Wilhelm (cu comentarii) şi James Legge (PDF) (ambele în engleză).
  • Versiunea Legge în limba română (lucrare în progres) aici.
  • Discuţii despre I Ching, interpretări gratis şi alte resurse semnificative în forumul nostru de taoism aici.

Monede de consultat I Ching

Curs online

Află mai multe despre oracol, despre metodele de consultare şi arta interpretării răspunsurilor, urmînd cursul nostru online dedicat începătorilor. Este unicul curs de acest gen de la noi şi unul din puţinele din afara ţării. Click aici pentru înregistrare.